NetPlaza.ro » Ziare » International » Tandemul Putin - Lavrov, artizanul expansiunii „Noii Rusii”

Ziare

Horoscop

Revista presei Agregator stiri Adauga stiri Director ziare Director reviste Propune ziar/revista Abonare newsletter Vremea Coduri postale Program TV

Cauta articol

NEWSLETTER

Aboneaza-te la Newsletter-ul www.netziare.ro si vei primi cele mai noi stiri direct pe email.

Aboneaza-te!

||Vremea in orasul tau||

Arad

Bucuresti

Cluj-Napoca

Constanta

Craiova

Iasi

Oradea

Sibiu

Timisoara

||Curs valutar||


1 EUR	3.84	RON	0.07%
1 USD	3.04	RON	-0.0%
1 GBP	4.58	RON	0.44%
1 CAD	2.47	RON	-0.1%
1 AUD	1.97	RON	0.04%
1 CHF	2.52	RON	-0.4%
100 HUF	1.42	RON	-0.3%
Vezi toate valutele

||Convertor valutar||

Cauta un ziar

Nume ziar

Zona

Vezi toate ziarele

Cauta o revista

Nume revista

Domeniu

Vezi toate revistele

Financiar

	Actualitate


	Monden


	Sport


	Auto


	Politica


	Esential


	Economie


	International


	Divertisment


	Senzational


	Feminin


	Educatie


	Diverse


	Stiinta


	Media


	Muzica


	Sanatate


	U.E.


	IT&C


	Turism

Adauga stiri
Director financiar
Jocuri
Test viteza
Director web
Versuri
Bancuri
Poze
Video, filme
Felicitari
Coduri postale
Curs valutar
Vremea
Program TV
Locuri de munca
Anunturi gratuite Blogu' lu' Marius
Imobiliare
Locuri de munca
Anunturi
Nunta

Statistici web

International

Tandemul Putin - Lavrov, artizanul expansiunii „Noii Rusii”

În urma războiului georgiano-rus din august 2008, opinia publică internaţională a avut ocazia să facă cunoştinţă cu „Noua Rusie”, o superputere care doreşte să recâştige prestigiul pierdut odată cu decesul URSS-ului în 1991. În spatele acestei noi desfăşurări diplomatice, economice şi militare se află binomul Putin - Medvedev, căruia i

se alătură Lavrov, un geniu al diplomaţiei de la Kremlin.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ieri că extinderea mecanică a Organizaţiei Atlanticului de Nord (n.a. NATO) spre Est prin „cucerirea de noi teritorii” reprezintă un pericol la adresa intereselor ruseşti. Potrivit acestuia, ,,ar fi fost mai util ca NATO să lupte cu noile ameninţări şi pericole ale vremurilor actuale decât să-şi extindă infrastructura în spaţiul ex-sovietic”. „Pericolul constă în extinderea mecanică, prin nimic justificată, a Alianţei Nord-Atlantice spre Est, prin cucerirea de noi teritorii”, a afirmat Lavrov la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unei întrevederi cu omologul său armean Edvard Nalbandian. Practic, după evenimentele din Caucaz, Rusia a afirmat nu o dată, prin vocea mai multor oficiali de prim rang, necesitatea de a identifica noi sisteme de securitate care să le înlocuiască pe cele vechi, pe care le consideră perimate. Astfel, oficialii Kremlinul au apreciat că ar trebui create condiţii care să excludă o nouă tentativă de agresiune din partea Georgiei în regiune. În acest context, preşedintele rus Dmitri Medvedev a insistat pe edificarea unei noi arhitecturi de securitate atât pe plan european, cât şi pe plan mondial, potrivit agenţiei de ştiri Interfax. Pe de altă parte, afirmaţiile lui Lavrov au anticipat scopul vizitei pe care premierul Putin o efectuează în aceste zile la Minsk (n.a. capitala Belarusului).

Rusia nu vrea să lase Belarusul în mâinile UE

Astfel, pe agenda discuţiilor sale cu preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko figurează desfăşurarea unui sistem antirachetă comun Rusiei şi Belarusului, precum şi o serie de chestiuni economice, între care posibila reducere a preţului la gazele ruseşti livrate acestui stat şi acordarea unui credit în valoare de 2 miliarde de dolari pentru ca Minskul să se poată achita de livrările de gaze din Rusia. În afară de aceste aspecte fundamentale, în relaţiile dintre cele două părţi mai figurează şi chestiuni comune legate de cooperarea între serviciile secrete ale celor două state alături de examinarea bugetului comun al Uniunii statale Rusia-Belarus. Din componenţa delegaţiei ruse, care este condusă de premierul Vladimir Putin, la Minsk, fac parte vicepremierul Iuri Şuvalov, ministrul de Finanţe Aleksei Kudrin, ministrul Energiei Serghei Şmatko, directorul FSB Aleksandr Bortnikov, alături de şeful Serviciului federal vamal, Andrei Belianinov. Pe de altă parte, jurnaliştii agenţiei Itar-Tass au punctat faptul că întrevederea dintre Putin şi Lukaşenko intervine în ajunul vizitei unei delegaţii europene la Minsk.

Armele ruseşti sperie Israelul

Astfel, astăzi, 7 octombrie 2008, în Belarus este aşteptată o delegaţie condusă de ministrul finlandez de Externe, Alexander Stuub, preşedintele în exerciţ iu al OSCE. La 13 octombrie 2008, şeful diplomaţiei belaruse, Serghei Martânov, va participa la reuniunea miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană, la invitaţia Înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi de securitate comună, Javier Solana. Acesta va încerca să testeze orientarea regimului Lukaşenko, considerat de către oficialii UE drept ultimul mare dictator al Europei. În momentul de faţă, politica de expansiune a Rusiei nu se mărgineşte numai la Caucaz şi zona limitrofă graniţei cu UE, ci vizează în mod explicit şi Orientul Mijlociu, o zonă deosebit de importantă în viitorul apropiat. Pe fondul acestei noi orientă ri care s-a făcut simţită în regiune, apariţia unor arme ruseşti de ultimă generaţie în dotarea armatelor iraniene, siriene şi egiptene pune pe gânduri Tel Avivului, care pentru prima dată din 1948 (n.a. naşterea statului evreu) riscă să piardă controlul în regiune. Astfel, ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, a chemat duminică Rusia să se abţină de la a vinde arme susceptibile să compromită echilibrul strategic în Orientul Mijlociu. „Ruşii trebuie să îşi asume un rol pozitiv în Orientul Mijlociu şi să nu furnizeze armament care ar putea atinge echilibrul fragil în regiune”, a afirmat Barak. Acesta a fă- cut aceste declaraţii în contextul vizitei pe care o va efectua săptămâna viitoare la Moscova. Potrivit mass-media israeliene, statul evreu este îngrijorat de un eventual contract de vânzare de rachete antiaeriene S-300 ruseşti Iranului, inamic al său. Desfăşurarea unui asemenea armament ar da naştere considerabil unei eventuale operaţiuni a aviaţiei israeliene contra obiectivelor nucleare în Iran. Considerate extrem de sofisticate, rachetele S-300 sunt capabile să atingă o înălţime de 30 de kilometri, având o rază de acţiune de 150 de kilometri.

Peste 300 companii de top te asteapta!